Cuvânt despre iertare

Ce inseamna sa-ti ceri iertare de la aproapele si ce inseamna sa iti ierti aproapele?


     Iertarea este un lucru foarte important. De pilda, avem pe unii apropiati ai nostri, cu adevarat apropiati, adica persoane cu care intram in contact aproape zilnic, dar cu care nu prea avem legaturi sufletesti. Orice fiinta omeneasca din preajma noastra este un apropiat al nostru. Cu multi dintre acesti apropiati avem conflicte mai mari sau mai mici, daca nu suntem de acord cu ei in ceea ce gandim, in ceea ce facem.
Daca exista o stare de prietenie intre apropiati, atunci lucrurile sunt mai simple, nu se intra in conflict, se comunica direct. Aproape intotdeauna au amandoi aceeasi parere, le plac chiar anumite lucruri si atunci se infiripeaza simpatia si chiar dragostea pentru persoana cealalta, pentru aproapele.
Alteori insa exista o antipatie. Si atunci, chiar daca vrei sa te imprietenesti cu celalalt, nu poti pentru ca are ceva care te respinge. Aceasta respingere, si aceste raporturi duc la un fel de dusmanie si nu poti sa ai relatii apropiate cu persoana respectiva. Si cand ai asemenea relatii cu aproapele tau nu te poti apropia nici de Dumnezeu. Dumnezeu este dragostea universala, care ne cere si noua sa fim deschisi fata de aproapele nostru, sa ne impacam si sa ne armonizam cu el. Daca nu poti avea o relatie de apropiere fata de aproapele, sau daca exista conflicte ascunse, nedescoperite, motive mai vechi, atunci nu te poti apropia nici de Dumnezeu. Nu te poti ruga lui Dumnezeu pentru tine, pentru iertarea pacatelor tale, daca nu te poti impaca cu celalalt.
Aceasta iertare de la aproapele este foarte necesara pentru noi care avem nevoie de Dumnezeu, avem nevoie ca sa ne putem apropia de Dumnezeu: “Iarta si ti se va ierta”. Daca nu poti ierta, nu ti se iarta.
Daca nu suntem deschisi la aceasta iertare, suntem opriti de la Sfanta Impartasanie, aceasta mare Taina care ni se administreaza noua, de la aceasta impartasire cu Insusi Dumnezeu. Incat iertarea este necesara pentru raporturile noastre de armonie cu aproapele. Daca nu ma aflu in aceasta stare de iertare, de liniste si de armonie cu aproapele, nu poate sa existe armonie nici intre noi si Dumnezeu. Nu ne putem ruga, si gandurile noastre la rugaciune de obicei se risipesc.

Daca avem un conflict cu cineva apropiat, ne putem cere iertare cu adevarat fara sa il iertam noi cu adevarat, pentru ce ne-a gresit el noua?


     Nu, el simte ceva si nu iarta. Daca noi nu iertam, nici el nu iarta. Aceasta iertare trebuie sa fie reciproca. Sunt multe cazuri din acestea in Pateric cand cineva isi cere iertare, dar nu cu dorinta sincera de a fi iertat. Iar celalalt nu il iarta. Este un caz acolo cand s-au certat doi, si unul dintre ei se duce si zice: “Iarta-ma, frate”. Iar celalalt se intoarce cu spatele la el. Si acela se plange si zice: “Uite m-am dus sa-mi cer iertare si nu m-a iertat”. Si batranul intreaba: “Cum te-ai dus frate?”. “Pai, m-am dus asa!” Si batranul ii spune: “Ei, nu asa! Sa te duci umilit la el, sa-ti gasesti partea ta de vina, nu cauta partea lui de vina, ci partea ta. Daca te poti umili, te poti smeri sa-ti ceri iertare, iar celalalt o sa simta si o sa te ierte”. Si acela a facut cum l-a invatat Batranul si s-a dus catre celalalt cu umilinta. Fratele l-a vazut pe fereastra cum vine si i-a iesit el inainte si i-a cazut la picioare. Si cel care nu putea sa ierte, iarta la randul  lui fiindca si celalalt era pregatit sa-l ierte.
Incat aceasta iertare reciproca este foarte necesara ca sa poti dobandi, la randul tau iertarea. Sunt multe cazuri intre oameni, acum in vremea noastra, care traiesc invrajbiti pentru ca asteapta sa vina celalalt sa vina sa ceara iertare. Deci aceasta reciprocitate trebuie sa existe numaidecat, altfel lucrurile raman pe loc, inghetate.

Aceasta iertare din partea noastra trebuie sa vina din toata inima?


     Da. Sa ierti. Sa nu ai nici un dusman. Indiferent cat de mult rau ti-a facut tu sa treci cu vederea. Sa-i gasesti lui scuza sau explicatie ca este un pacatos, asa cum pacatosi suntem cu totii, si gresim. Trebuie sa-l iert pentru ca si eu pot sa gresesc si sa am nevoie de iertarea lui. Daca il iert cu adevarat sincer, atunci lucrurile se normalizeaza in strafundul lor. Simte si el cumva, cauta sa inteleaga si vine si el sa-si ceara iertare. Si eu il iert din acelasi motiv. Ca si el este om si neputincios, ca pot si eu sa gresesc. Si atunci ia nastere un acord tacit, launtric, care singur va transpare si in afara. Il rog sa ma ierte si ma iarta fara prea multa insistenta. Si ma iarta sincer.

 


Fragment din cartea “Parintele Sofian” – Editura Bizantina

Anunțuri

Single Post Navigation

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: